iulie 25, 2018

Călătoria mea și a corpului meu în timp, Episodul 13

image

Săptămâna 12

Iby: La întâlnirea de 10 ani cu foștii mei colegi de liceu, am prins și mai multă încredere. Au venit la mine oameni să mă felicite pentru gemene și toți mi-au zis că nici nu arăt mămică, că nu se vede pe corpul meu că am născut. Cei mai mulți, însă, mi-au mărturisit despre fericirea pe care o transmit cu atitudinea mea.

A fost interesant să văd că acești oameni chiar dacă au remarcat că fizic arăt bine, totuși mi-au zis că „Iby, se vede că ești fericită, strălucești!”. Chiar simțeam că inima mea zâmbește, iar acești oameni parcă îmi vedeau inima. A doua zi m-am cântărit și voila: 70 de kilograme! Asta înseamnă că am ajuns deja la o performanță de 12 kilograme slăbite, e uau pentru mine! Ce îmi trebuie mai mult decât atât? Încă 7 kilograme! :))

Andra – Vorba cea bună

Și totuși în pofida cuvintelor pozitive cu care începe această nouă filă de jurnal, Iby nu a avut o săptămână ușoară. Chiar deloc. A fost unul din hopurile mentale din călătoria sa. Și din ce am învățat în săptămâna asta alături de Iby, am o temă pentru tine.

Decide înainte de a începe când vei renunța.

Chiar așa. Decide chiar la începutul drumului tău care sunt condițiile în care vei renunța. Și nu numai că te sfătuiesc să te gândești asupra acestor condiții, în care ar fi acceptabil pentru tine să renunți la ce ți-ai propus, ba chiar te încurajez să ți le și scrii. Apoi respectă programul pe care ți l-ai făcut. Renunțarea uneori poate fi decizia sănătoasă,  doar dacă este în condițiile corecte și nu consecința de moment a faptului că te simți copleșit mental de călătoria pe care o ai de făcut.

Principiul ăsta pe care îl aplic mereu îmi aduce aproape de fiecare dată aminte de vorbele unui ultramaratonist celebru:

Decide înainte de cursă în ce condiții te vei opri și vei renunța. Nu vrei să te trezești pe traseu că spui – Ei bine, mă dor picioarele, sunt un pic deshidratat, mi-e somn, sunt obosit, și afară e frig și bate vântul. Așa te convingi să renunți. Dacă iei o decizie pe baza a cum te simți în acel moment, probabil că vei lua decizia greșită. – Dick Collins

Cred cu tărie că renunțarea poate fi sănătoasă doar atunci când e o decizie strategică. Cu siguranță că nimeni nu renunță la kilometrul 41 din 42 al unui maraton. Bucla renunțării apare mai degrabă la kilometrul 30. Atunci când ai alergat la fel de mult încât să te simți obosit, dar mai ai încă suficient de mult încât să nu vezi linia de sosire. Cam cum e când ai slăbit 12 kilograme și mai ai 7, nu? 🙂

Haideți să vedem ce experiențe a avut Iby în ultimele zile. Țineți aproape, acum e nevoie cel mai mult de energia voastră bună, a tuturor.

Intră ultra-rapid în forma mult dorită cu ajutorul RESET – programul urmat și de Iby.

Iby – Călătoria mea

La începutul săptămânii am mers la părinții mei. Am fost la ei împreună cu gemenele și ne-am propus să avem o vacanță tihnită. Zic vacanță pentru că mama mea mereu mă ajută foarte mult cu fetele. Mereu când sunt cu ea nu mă mai doare capul de  gătit, schimbatul scutecelor sau cântatul de noapte bună pentru copii. Mama este omniprezentă și mă ajută cu toate acestea și chiar mai mult. Așadar aveam în plan muuultă odihnă binemeritată. Doar că planul a fost scurtcircuitat definitiv și fără preaviz.

La câteva zile după sosirea noastră, mama a căzut pe scări și și-a rupt o mână. Sărmana nu mai putea face aproape nimic. Iar a doua zi, tatăl meu, în timp ce alerga după o fetiță, s-a împiedicat  de un furtun și a căzut și el. El nu și-a rupt nimic, dar abia se mișca din cauza loviturii. Deși eram deznădăjduită de pierderea inopinată a ce trebuie să fie vacanța mea, a trebuit să îi ajut și pe ei și să mă ocup și de fete.

A fost o săptămână grea. Mama cu o singură mână făcea mai mult decât alții cu două, dar totuși vasele nu se spălau singure, iar scutece nu putea să schimbe. Adio odihnă și vacanță liniștită.

Cel mai mult mi-au lipsit antrenamentele. Mă gândeam zilnic la sală și abia așteptam să mă pot duce. Nu îmi venea să cred că îmi lipsește atât de tare, încât să mă gândesc atât de des la asta. Îmi lipsea să mă mișc, să mă descarc, să mă umplu de energie pozitivă, să dansez, să lovesc cu pumnii și să simt cum îmi ard mușchii.

Ca să compensez cu ceva, în fiecare zi încercam diverse mișcări în curte în timp ce alergam după fete. Dar nimic nu se compara cu un antrenament intens la sală. A trebuit să mă împac cu gândul că sunt întâmplări în viață care vin fără să ne anunțe cineva, iar planurile noastre se pot evapora repede. Important este să nu renunțăm, ci să le luăm ca atare, iar după ce lucrurile se așază la locul lor, să continuăm de unde ne-am oprit.

Una din fetele lui Iby, care se pare că a și moștenit bucuria sa și pofta de viață :)

Una din fetele lui Iby, care se pare că a și moștenit bucuria sa și pofta de viață 🙂

Sfâșitul săptămânii a venit cu o bucurie mare –  întâlnirea mea de zece ani de la liceu. A fost un eveniment emoționant și mă bucuram să văd fețele greu de uitat, care mi-au marcat copilăria. Am întâlnit foști colegi, cu care nu mă mai văzusem de atunci. A fost interesant să văd că toți au trecut prin multe, au avut multe probleme și totuși mereu s-au ridicat și au mers mai departe.

Mi-am dat seama atunci că nu sunt singura care are probleme sau greutăți. Cu toții le avem  și e normal, însă nu asta contează cu adevărat, ci să le rezolvăm și să ne ridicăm pentru a continua drumul deja început.

Pe măsură ce fac pași înainte în această călătorie de a-mi recăpăta corpul, realizez că renunțarea nu trebuie să aibă nimic de a face cu momentul în care intri în panică. Panica nu este niciodată premeditată. Panica ne atacă, ne copleșește, ne ia prin surprindere. Decizia de a renunța este luată adeseori sub presiunea momentului, însă acesta este cel mai inadecvat punct pentru a lua o astfel de decizie critică.

Vă încurajez și pe voi, ce mă încurajez și pe mine, să conștientizați: puterea unei femei nu vine înainte de lupta pe care o are de dus, ci găsește pas cu pas resursele de putere pe măsură ce face drumul pentru a obține ce-și dorește cu adevărat. Fie că este un corp sănătos și în formă, o vacanță odihnitoare sau o familie fericită.

Rămâneți cu mine, mai avem câțiva pași!

Citește continuarea aici.

***

Alimentația urmată de Iby în cele 3 luni ale călătoriei sale dar și know-how-ul nutrițional pot fi accesate în programul online All-inclusive RESETCumpără acum pachetul RESET și creează-ți corpul de vară pe care ți-l dorești. Click AICI și fii unul dintre cei care se vor bucura de o transformare corporală uimitoare!

Comments (No Responses )

No comments yet.